marți, 4 mai 2010

Mediocritatea nu e un stil de viata!

Cel putin nu unul destept.
Incepe sa ma enerveze drumul din Alexandru pana la Rapa Galbena. De ce? Datorita multitudinii de tipologii de persoane "non grata" cu care ma intalnesc. Mai intalnesc si oameni cumsecade, insa ei sunt cei care nu ies in evidenta. In schimb, ies alte zeci de caractere care, parerea mea, ar trebuit sa stea acasa ori sa inceapa sa studieze niste "almanahe", vorba unui alt super star al gramaticii romanesti.

Haideti sa va zic mai multe de aceste tipologii, daca tot nu am mai scris de ceva vreme. Ies din bloc si ce vad? In gangul dintre bloc si parc rromi care joaca "gropita", un joc extraordinar de ordinar, parerea mea. In plus, evident ca persoanejele multicolore se mai dau si in spectacol, aclamand persoanele cu mai mult bun gust decat ei. Trec de ei fara sa ii bag in seama, insa intr-o zi cred ca o sa pocnesc unul din ei.
In parc oameni normali, draguti, indiferenti de cele mai multe ori. Ajung in colt la semafor si ce vad? O multime de "negustori" de flori, care mai de care mai nesimtiti. Intr-o zi a trebuit sa ocolesc cativa metri drumul absolut normal pentru ca aveau ei clienti si ii deranjam daca mergeam normal. Hmmm, am tacut ca asa ma indeamna un profesor care imi preda diplomatie. Pana cand insa trebuie sa tolerez mediocritatea asta imputita?
Trec si de ei si ajung la pasarela. Pam pam, aici e jalea, mai ales acum. Pe parcursul pasarelei vad in fiecare zi din ce in ce mai multi cersetori. Unii dorm, altii cersesc, altii doar stau si se uita. Nota: pasarela are doi metri latime. Azi m-am enervat si am facut un gest urat insa necesar: la insistenta unuia de a-i da bani, i-am dat cu ziarul din dotare peste mana unde avea mai multe monede. Din pacate pentru el, i-au cazut toate printre scandurile pasarelei, sub pasarela, la o distanta de 20 metri, zic eu. Un rau de neiertat. Ei, m-o bate Dumnezeu, ca ei nu au sanse:)
Trec de pasarela si ajung la gara. Aici nu mai zic nimic pentru ca se subintelege ce diversitate de oameni sunt acolo. Ajung pe strada Garii, dupa ce trec cu greu de semafor. Si pe strada asta sunt oameni diferiti. Unii scuipa, altii arunca pe jos, altii te abordeaza din nou sa iti ceara bani, altii ti-i fura. In putine cuvinte, no comment!

Si acum ma intreb de ce mai stau in Iasi? Orasul natal nu imi oferea toate aceste experiente, cel putin nu toate intr-un interval de 10 minute, cat fac de acasa pana la Rapa Galbena. Raspunsul il aflu imediat: nu am terminat facultatea si nici nu ma pot muta, cel putin nu acum. Presimt ca o sa o fac curand.

Din nou un text plin de frustrari, plin de mediocritate, plin de lume imbacsita de incultura si lipsa de bun simt. Cineva mi-a zis: mediocritatea e un stil de viata la romani". Eu zic ca nu e, si imi mentin afirmatia.

PS: am trecut azi pe langa o fata care a aruncat o hartie destul de mare chiar in fata mea. M-am intors si i-am zis: vezi ca sunt tomberoane! Ce mi-a raspuns? "Si ce daca?"
Ma doare mintea sa continui textul. Revin cu restul drumului pana la Universitate in postul viitor. Va salut!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu