Prima data nu mi-a placut, a doua oara mi-a placut, acum astept cea de-a treia ecranizare a filmului “Alice in tara minunilor”.
Nu, nu e o cronica de film, ci o mica introducere intr-un teren extrem de minat pentru utilizatorii de internet. Vorbim astazi despre publicitate. Poate va intrebati de ce am inceput cu Alice? Pentru ca am citit un blog mai devreme care vorbea de asemenea despre o copie a lui Alice. Era Scufita Rosie si lupul cel nazdravan care nu stiu ce emotii ii dadea din nou Scufitei.
Panourile publicitare. Ca orice rau, este necesar. Pe strada, in parcuri, in locuri publice sau mai putin, in magazine, mai nou si pe internet. Evident ca si acolo, ca doar unde este lume sunt si oferte. Ca un fel de iarmaroc, dar cu resurse inepuizabile. Ma gandeam la ce sa mai zic nou despre asta, ce ideea profunda sa elaborez pentru a ramane in continuare original. Nu cred ca este posibil pentru ca daca m-as referi la frustrarea pe care o am din cauza multitudinii de reclame pe care le vad pe internet, nu ar mai exista noutate. Poate daca as spune ca ma ucid daca mai vad un panou publicitar as fi putin diferit, insa tot nu s-ar schimba nimic.
As spune ca ne asemanam putin cu Alice care bea tot felul de substante doar pentru ca este indemnata: drink me, eat me! Ciudat este ca nu suntem deloc diferiti de ea. Noi nu mancam, noi dam click. Nu e asa? Atunci de ce se mai dau asa multi bani pe reclamele de pe site-uri?
Daca ma enerveaza? Nu cred ca ies din tipar, insa da, ma enerveaza.
Daca as pune reclama pe blogul meu contra cost? Voi ce ati face?
Fiti sinceri!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu