La multi ani mai Benchea

A mai trecut inca un 2 iulie. Am facut 22 de ani, nu ma simt deloc mai batran, doar putin mai obosit. Iar nu am dormit bine astanoapte.
M-am trezit fara sa stiu ca azi e ziua mea. Am primit un sms pe la 7 dimineata. Am injurat printre dinti, am deschis mesaju si am vazut. Mi-am amintit. E ziua mea. Si ce? Asta nu ar trebuit sa fie un motiv de bucurie, in conditiile in care de ziua mea sunt singur in Iasi, stau singur intr-o camera de camin din Tudor pe naspa, nu am un ban in buzunar, nu am mancat nimic azi, stau si scriu la BCU la licenta, nimeni din familia mea nu m-a sunat sa imi zica La multi ani! Uite cate motive de bucurie am. Imi vine sa decartez.

Cu toate astea, simt o caldura in suflet. O caldura ca aceea cand simti ca nu esti singur pe lumea asta. Intru pe Facebook si ce vad? 30 de persoane m-au felicitat, 30 de persoane s-au gandit la mine, cu toate ca nu stiau ei de ziua mea, Facebook-ul stia. Mai e categoria cealalta de persoane care chiar si-au amintit de ziua asta. De ei nu voi vorbi azi, stiu ei ca ii apreciez.
Atat. La multi ani, Benchea!